The real bookworm

Ceva strange se intampla in realatia mea cu cartile. Mi-a placut intotdeauna sa citesc, asa ca am strans o serie de lecturi care m-au marfcat, care m-au format si de unde am adunat tot felul de idei, manierisme, ticuri. Sunt intr-o oarecare masura un produs filologic. Insa in ultima vreme citesc tot mai putine carti, dar si cu astea am probleme.

Inaintea premierei "Legatuilor bolnavicioase", care in mod evident avea sa starneasca un buzz, am decis ca e bine sa citesc cartea inainte de a vedea filmul Invers nu s-ar fi putut, as fi purtat in minte versinea de personaje a lui Giurgiu si eu n-as mai fi ramas cu nimic. Astfel, am citit cartea Ceciliei Stefanescu, dar cu o greutate neasteptata. Citeam seara inainte de culcare si din cauza oboselii trebuia sa reiau pagini intregi ca sa-mi dau seama ce se intampla (ce-i drept, nici scriitura nu ma ajuta prea mult). Intr-un a din seria am ajuns acasa si am luat cartea in mana. Am citit cateva pagini bune, pana ce mi-am dat seama ca o terminasem deja... in urma cu o zi. Geez!

Ultima intamplare a fost dupa targul de carte de unde m-am intors acasa incarcata de 'nshpe volume. A doua zi la birou ii faceam unei colege rezumatul Bookfest-ului. I-am povestit ce aglomerat era la Rao, ce stand dragut cu "reading accesories" am descoperit etc. In plus, i-am spus si espre cele noua carti pe care le cumparasem.. "Ce ti-ai luat?", a venit intrebarea. "...Am uitat", a venit raspunsul idiot. Tineam minte doar ca doua dintre carti au coperta portocalie si ca toate fac un turnulet care "da bine" pe coffee table.

Etichete: