Peste exact o luna

Afara sa fie frig, eu obosesc numai cand ma uit la partie. Pana imi pun claparii deja imi vine sa ma intorc la cabana si sa beau vin fiert. Dar totusi urc panta. Odata ajunsa sus ma uit sa vad daca inclinatia ma ameteste. Incep sa alunesc usor. Sunt foarte prudenta pentru ca urasc sa cad. In sapte ani am cazut de maxim sapte ori. I don’t like taking riscks. Pacat, poate m-as fi distrat un pic. Mintea mi se elibereaza. De fapt, e doar o impresie – ma gandesc la lucrurile rele care (mi se pare ca) s-au intamplat in ultimul timp. Parca e ceva mai bine.

Etichete: