Blogul aici de fata implineste astazi un an. Maximă dovada de consecventa din parte mea, n-am ce zice :)) Eu una nu ma asteptam ca o pasiune starnita peste noapte sa ma tina atat de mult. Si stiu sigur ca nu s-ar fi intamplat daca nu ar fi toti oamenii astia minunati care imi scriu mailuri si comentarii lovely and keep me going back to the madness that is my kitchen.
Deci un an in care am pornit cu minime cunostinte de fiert cartofi, pus carne pe gratar (fara nicio mardinada whatsoever, doh), bagat pui in cuptor, executat cu semisucces penne arrabiata si o omleta (ne)sanatoasa. Intr-un an am ajuns sa fac cupcakes, tarte franţuzeşti, sa pun muraturi, sa fac dulceata, sa incerc reţete exotice, sa ard trei mixere, sa-mi cumpar peste 20 de tavi si tigai, sa ma chinui sa fac poze decente inainte sa halesc tot din farfurie si apoi sa apar cu distractile mele domestice in rusinos de multe ziare si reviste. Rusinos pentru ca sunt atatia oameni care fac asta in fiecare zi muuult mai bine, dar nu fac atata tam tam pe treaba asta.
Dar suficient cu modestia, anul care a trecut mi-a adus numai lucruri minunate. So cooking can change your life, nu doar numarul de kilograme si cantitatile de vase murdare :))
Si pentru ca abia m-am trezit si sunt umpic dizzy & loopy si oricum nimeni nu ma vede, o sa iau in mana o statueta imaginara, inlocuita cu succes de o rasnita de piper, un tel sau - if worse comes to worst - o sticla de prosecco si o sa tin propriul meu discurs de multumire. Intr-o ordine cum se nimereste o sa incep cu
Cookie, care acum un an m-a vrajit cu o salata de paste cu rosii cherry, busuioc, nuci si mozarella, iar eu am inteles ca the cooking stuff poate fi o chestie executata mai des decat de doua ori pe an, apoi dear Acid & Mimo, care au sous chefuit cu stoicism alaturi de mine, lui
Robert ca a manageriat situatia when I most needed it, Ioanei si lui
George ca m-au primit in vizite nocturne cu tarte, lui Gabi si Ceausescu ca au mancat nenumarate yummynessuri hipercalorice ori de cate ori a fost nevoiti de isteriile mele culinare, tuturor prietenilor care au implinit diverse varste si mi-au dat ocazia sa coc cantitati dubioase de cupcakes & muffins, my dear mum & dad, ca asa se face si la Oscaruri, Andrei cuz she's my bff that stand by me indiferent, cititorilor care revin pe aici pentru ca they keep me going, blogului ca n-a crapat si imi aduce atat de multe lucruri minunate.
Si pentru ca am luat-o pe aratura rau tare, talk later :)
PS - sa nu credeti ca aniversarea asta va ramane nesarbatorita ;))
